O coala alba si-un creion

Cred ca e vorba despre tu si eu; eu si tu; un noi ciudat, inca necunoscut.

M-am descoperit pe mine, dezvelindu-te pe tine. Am luat tot din mine, m-am desirat precum margelele,    m-am imprastiat doar ca sa ma redefinesc sub ochii tai.

Te-am privit, privindu-mi vulnerabilitatea, stiind ca in acel moment puteai sa ma zdrobesti. In schimb, mi-ai zambit din coltul gurii, mi-ai prins palma tremuranda si mi-ai sarutat-o. 

M-am destainuit unui strain, pentru a-mi da seama ca am ajuns straina de mine.

Trecutul nu are prezent, teama nu are curaj. Trecutul nu are viitor dar, are amintiri ce se impletesc in fireai tumultoasa. Am sa invat sa le impletesc frumos. 

Iar eu...eu am doar o coala alba si-un creion.

Utopia

Morality, like art, means drawing a line someplace.

-Oscar Wild-

Copile, sa devii un adult cu principii; om integru, cu un simt etic bine dezvoltat, cu o moralitate putenica. Sa poti tine mereu capul sus si sa te mandresti ca ceea ce ai devenit e numai meritul tau. 

Inchide un ochi, cand vezi cum e lumea, pentru ca trebuie sa realizezi un lucru: esti prea mic sa schimbi o lume intreaga, dar esti singurul care poti sa te educi. 

Tine minte, tot ceea ce induri acum va fi rasplatit putin mai tarziu- candva toti vom ajungem pe cont propriu. 

Copile, invata! Impresioneaza! Nu iti lasa ratiunea sa fie impaienjenita de ganduri bolnavicioase. Iarta, dar nu uita niciodata. Are sa vina o zi in care ei vor avea nevoie de tine si atunci, vei detine controlul deplin iar, satisfactia va fi inimaginabila.

Dar invata de la cei din jurul tau, ca din cand in cand, sa fii o pisica aristocrata.  

Mergi inainte chiar daca mergi pe burta. Cand simti ca s-a ajuns la ultima picatura, plangi, tipa dar, nu te descuraja. 

.............................................................

Trendul nu este acesta. 

Dar cine sunt eu sa ma pun contra valului? 

Mergem mai departe, cu un zambet larg pe buze, cu privirea sus, bucurandu-ne de noi si de lumea noastra utopica. 

P.S. Copii, nu incercati sa fiti cine nu sunteti. O sa va ardeti. 

Ars Poetica

Pupilele ti se dilata, sangele iti clocoteste in vene, respiratia isi pierde ritmicitatea, iar tu te simti de parca ai fi vrajit.

Nu poti decat sa stai sa o pivesti, sa ii adulmeci parfumul dulceag si sa ii admiri unduielile ascunse sub acea rochie ce te intarata.

Tot ce iti doresti in acest moment e sa o poti atinge, sa poti sa o domini, iar mai apoi, sa te lasi dominat.

Ea, asemnea vulpii sirete, iti joaca jocul murdar. Iti arunca priviri pline de pasiune atunci cand stie sigur ca o vei putea vedea. Iti zambeste pe ascuns. Te atrage iar apoi te arunca inapoi sub vraja razand.

Iti dai seama din zambetu-i siret ca jocul acesta de-a dominatul e de partea ei si te cuprind instinctele animalice care te fac sa vrei sa iti dovedesti puterea in fata ei. Din priviri o chemi spre tine. Curiozitatea ei sporeste si se apropie incet, onduland-si trupul in asa maniera incat simti ca te cuprinde nebunia.

Privindu-te in ochi, lasa sa alunece incet pe masa un servetel… si iti intoarce spatele. Inca o data te-a dezarmat.

“Dezbraca-ma de tot ce insemn eu, cunoaste-ma, creaza!”

 Uluit te îndrepti în directia ei. 

Vorbesc doar din priviri; cuvintele sunt de prisos. Se ridica, o prinde de brat si se pierd în noapte.

 De dimineata, pe marginea patului, gaseste servetelul impregnat cu parfumul creatiei noptii ce tocmai se prefacuse in zi. Ca o declaratie a magiei infapuite sub imperiul lunii, el ii scrisese: 

“Te sarut, frumoasa-mi muza. Te sarut…”